Plopul uriaș de lângă Ciocmani, considerat monument al naturii

Are circumferința de peste zece metri, vârsta sa este de peste un secol și este considerat un adevărat monument al naturii. Biologii care au analizat copacul îl consideră ca fiind unul remarcabil, pentru că găzduiește o adevărată moștenire biologică, familii de insecte, de animale și alte plante care cresc pe ramurile groase ale bătrânului plop.

Plopul negru despre care vă vorbesc se află la câțiva pași de Someș, în apropierea podului de la Ciocmani. Este încjonjurat de mai mulți plopi de dimensiuni impresionante. Aflasem despre acești plopi deosebiți de mari de pe site-ul arboriremarcabili.ro. Acest plop a ajuns în atenția unor experți din județul Cluj. Anul trecut am întâlnit la Zalău echipa alcătuită din lector dr. Viorel Arghiuș, cadru didactic la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului a Universității Babeș-Balyai, specialist pe hazarduri naturale, dar și în biodiversitate, și conferențiar dr. Tiberiu Hartel din cadrul aceleași facultăți, specialiști care au pus bazele site-ului arboriremarcabili.ro. Pe acest site se găsesc sute de astfel de arbori remarcabili din România, copaci cu vârsta de o sută sau două sute de ani, cu dimensiuni care impresionează. Potrivit acestor specialiști, sunt șanse mari ca plopul de lângă Someș să fie cel mai gros din Europa și trebuie avut grijă de el tocmai pentru că poate furniza informații deosebit de importante despre schimbările climatice, despre eventualele efecte ale poluării asupra insectelor și altor specii de animale pe care le găzduiește. Desigur, timpul și mâna omului și-au lăsat amprenta asupra plopului. În apropiere am găsit cutii goale de bere, sticle sparte, pungi aruncate, chiar și un bidon pentru ulei de motor. Mâna omului s-a dovedit extrem de periculoasă în anumite momente, uneori chiar distrugătoare. Natura a construit mult, iar omul se pare că a distrus și mai mult.

Veghetorii din pășune

Marele plop este înconjurat de alți plopi impresionanți. În tulpina unuia am dat peste o canistră din plastic pentru ulei de motor, așa părea. Ceva mai încolo, un alt plop uriaș a căzut sub propria greutate, din cauza vârstei. Mai multe vaci au venit la umbra tulpinei sale. Locul este împrejmuit și mă bucură că nu văd gunoaie. Am fost în aceste locuri împreună cu profesorul Mirel Matyas, bunul meu prieten. El vede lucruri pe care eu nu le văd, iar aparatul său de fotografiat surprinde ceea ce eu n-aș vedea probabil niciodată. Sălajul chiar este un județ frumos și bogat. Avem văi, chiar și formațiuni muntoase, râuri, dealuri, pășuni, de toate, dar nu prea știm să avem grijă de aceste frumuseți. Am întrebat câțiva localnici despre acești plopi. Nu îi interesează. „Cu ce mă ajută pă mine dacă plopul ala îi așe de mare?” Acestea sunt cuvintele unui sătean și îl înțeleg perfect. În apropiere pasc liniștite niște vaci, iar vântul mișcă doar frunzele uriașilor bătrâni, ramurile sunt prea groase, stau neclintite.

Locuri ce trebuie protejate

„Rolul unor asemenea arbori în memoria socială este extraordinar de mare. Postând pe facebook, foarte mulți oameni în vârstă s-au dus acolo pentru a vedea plopul. Iată, asemenea monumente vii pot stârni valori de identitate, au povești, sunt însoțite de povești locale. Plopul negru este o specie căreia îi place zona inundabilă, îi place foarte mult lunca. Dacă acel plop are poate 150 de ani, noi îl numim moștenire biologică și ecologică. Când acest plop era mic, Someșul era sălbatic sau foarte puțin modificat. Între timp, Someșul s-a transformat, iar acest plop este acolo dintr-o altă lume, dintr-o altă perioadă. Asta îi dă o valoare în plus pentru că are o linie genetică deosebită, nu știm nimic despre comunitățile de ciuperci care trăiesc pe acest plop și e de studiat. Acele ciuperci joacă un rol extraordinar și pentru menținerea solului și la creșterea valorii de habitat a plopului. Noi nu avem încă tehnologia necesară pentru detectarea pe bază de ADN a tuturor organismelor care sunt acolo. Dar dacă tăiem acești arbori nu vom ști niciodată. Acești arbori sunt depozite de informații și genetic au tot ce le trebuie să supraviețuiască”, a scris Tiberiu Hartel, unul dintre specialiștii care a analizat plopul uriaș. M-am apropiat și eu de trunchiul gros. Este impresionant. Merită văzut, dar trebuie lăsat în pace și protejat. Natura știe ce are de făcut.